Localizare

Geografic, orașul Murfatlar se află așezat la 44,11 grade latitudine nordică, nu departe de paralela de 45 de grade latitudine nordică, în Dobrogea, la distanță egală de 18km între Municipiul Constanța și Municipiul Medgidia, pe drumul național ce leagă Constanța de București.

Principala caracteristică din punctul de vedere al așezării și care oferă un mare avantaj orașului Murfatlar îl constituie faptul că este pe principale artere de circulație rutieră, cale ferată, navală și aeriană, care leagă întreaga țară de Europa, de stațiunile de pe litoral și de portul Constanța.

Canalul Dunăre-Marea Neagră traversează localitatea, astfel orașul devenind port maritim și fluvial.

Orașul este străbătut de două importante căi de comunicație E81 și DN 3. Acum în costrucție pe la sub de Murfatlar trece autostrada A2, București-Constanța, iar în dreptul orașului se construiește în prezent un punct de descărcare de pe autostradă.

Climat

Climatul este de tip continental, cu veri toride și secetoase, ierni moderate, primăveri timpurii şi toamne târzii.

Valorile temperaturilor medii anuale variază între 10`C în nordul și centrul județului și peste 11`C în sud. Variațiile multianuale nu depșesc 4`C.

Precipitațiile anuale variază între 400 mm la 500 mm, zona cea mai săraca în precipitații fiind litoralul unde valoarea cantității de precipitații se situează sub 400 mm. Circulația maselor de aer este influențat iarna de anticiclonul siberian care determină reducerea cantităților de precipitații, iar vara anticiclonul Azorelor provoacă temperaturi ridicate și secete.

Influențele Mării Negre se resimt prin toamne lungi și călduroase și prin primăveri târzii și răcoroase. Vântul predominant este cel care bate în direcția N-NE, caracterizându-se printr-o umiditate redusă vara, în timp ce iarna aduce viscole și geruri.

Istoric

Cu ocazia unor lucrări la cariera de cretă din dealul Tibișir în anul 1957, s-au descoperit săpate în stăncă, bisericuțe rupestre, galerii cu lăcașuri pentru morminte, locuințe construite din blocuri de cretă. Arheologii au stabilit că este un ansamblu rupestru – o străveche așezare omenească.

Această descoperire arheologică atestă existența acestei localități înainte de anul 992 e.n., deci cu o vechime de 1200 de ani. Prin amplasamentul ei, localitatea era la acea epocă în drumul popoarelor migratoare, așa putându-se interpreta motivele pentru care încăperile, care trebuiau să se mențină, timp îndelungat, au fost săpate în masive de cretă spre a nu a fi distruse. Date certe asupra localității apar în documentele existente sau descifrate după anul 1800 și mai ales după 1850, când se aflau aici stabiliți mocanii și cojanii, urmașă ai ciobanilor dinaintea lor, sau a celor veniți din Ardeal și Vrancea.

Prima denumire sub care a fost cunoscută localitatea a fost aceea de Murfatlar. Denumirea de Murfatlar vine de la cuvântul tătăresc “Murfat”, adică urmașii lui Merfat. Așezarea dobrogeană a fost populată după anul 1855 de către o garnizoană turcească și apoi de către tătarii aduși din Crimeea, având la început o geamie și câteva case.

Prima atestare documentară a localității cu numele de Murfatlar este din anul 1855, nume care se păstrează până în anul 1924, când, în urma disputelor politice dintre țărăniști și liberali, numele se schimbă în Basarabi. În anul 1965, localitatea revine la numele de Murfatlar, pentru ca în anul 1980, numele să se schimbe din nou în Basarabi. Conform unei anecdote, însuși Nicolae Ceaușescu ar fi ordonat schimbarea denumirii, pentru că pronunțarea numelui vechi îi prilejuia dificultăți. În anul 2007, autoritățile locale se solicită revenirea la denumirea inițială de Murfatlar. Legea a fost adoptată de Senat la 4 decembrie 2007, promulgată de președintele României pe 20 decembrie 2007 și publicată în Monitorul Oficial pe 21 decembrie 2007.